Planul UE pentru gazul rusesc stârnește revoltă în rândul statelor dependente energetic.
Franța și Belgia refuză susținerea interdicției asupra gazului rusesc propusă de Uniunea Europeană. Cele două țări cer explicații clare privind impactul economic al interzicerii gazului rusesc. Ambele guverne avertizează că interdicția riscă să aducă prejudicii grave economiilor lor. Franța are contracte active cu Rusia până în 2032, prin gigantul energetic TotalEnergies. Compania franceză deține 20% din proiectul rusesc Yamal LNG, o investiție strategică.
Belgia va continua să primească gaze din Rusia până în 2035, conform contractelor existente. Ministrul belgian al Energiei cere o evaluare completă a impactului interdicției. Guvernele celor două țări invocă posibile probleme legale generate de interdicție.
Ungaria și Slovacia condamnă planul, numindu-l o „catastrofă” și „sinucidere economică.” Premierul ungar Viktor Orban cere oprirea planului „cu orice mijloace.” Robert Fico, premierul Slovaciei, consideră planul drept o formă de autodistrugere economică. Europa se confruntă deja cu facturi uriașe la energie și cu raționalizări. Industria europeană este grav afectată de sancțiunile impuse de Bruxelles.
În ciuda crizei, liderii UE par hotărâți să continue politica sancțiunilor. Criticii avertizează că o nouă interdicție va adânci recesiunea în Europa. Uniunea Europeană riscă pierderea competitivității economice pe termen lung. Surse alternative de energie nu pot acoperi integral necesarul actual.
Franța și Belgia cer o strategie realistă și fezabilă din partea Comisiei Europene. Europa se află la o răscruce energetică, iar deciziile luate acum vor avea efecte majore. Disensiunile dintre statele membre subliniază fragilitatea consensului european în materie energetică.
