Dan Andronic atacă Guvernul Bolojan după contractul SAFE atribuit Digi România
Jurnalistul Dan Andronic a lansat un nou atac la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, după informațiile privind atribuirea unui contract în valoare de 196 de milioane de euro către Digi România S.A. prin programul european SAFE.
Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Andronic pune sub semnul întrebării oportunitatea și transparența deciziei, sugerând existența unei legături între finanțarea acordată companiei și poziționarea editorială a postului de televiziune Digi24.
„Guvernul condus de Ilie Bolojan, cel care ne promitea «altfel» de politică și austeritate pentru cetățeanul de rând, a reușit o performanță notabilă: a «parcat» 196 de milioane de euro, din banii europeni ai programului SAFE, direct în curtea unui singur beneficiar. Și nu orice beneficiar, ci Digi România S.A.”, a scris jurnalistul.
Acuzații privind relația dintre putere și presă
Mesajul lui Dan Andronic face referire în repetate rânduri la relația dintre Digi România și postul de știri Digi24, despre care afirmă că ar reprezenta „bastionul apărării imaginii lui Ilie Bolojan”.
Jurnalistul susține că atribuirea contractului ridică întrebări legitime despre independența editorială și despre modul în care sunt distribuite fondurile publice.
„În mod evident, legătura ombilicală dintre Digi România S.A. și platforma media Digi24 devine, în acest context, o condiție esențială pentru transparența actului de guvernare”, afirmă Andronic în postare.
„Nu trebuie să cenzurezi presa, trebuie doar să o faci parteneră de afaceri”
Una dintre cele mai dure critici formulate de jurnalist vizează relația dintre puterea politică și instituțiile media.
„Bolojan a înțeles, se pare, jocul cel mare: nu trebuie să cenzurezi presa, trebuie doar să o faci parteneră de afaceri. Iar la 196 de milioane de euro, parteneriatul acesta devine mai solid decât orice promisiune electorală”, susține Dan Andronic.
Afirmația reprezintă una dintre ideile centrale ale mesajului său și reflectă suspiciunile exprimate cu privire la efectele pe care astfel de contracte le-ar putea avea asupra percepției publice și a independenței presei.
Semne de întrebare privind proiectul finanțat prin SAFE
În postarea sa, Andronic contestă și argumentele invocate pentru acordarea finanțării.
Acesta ironizează prezentarea proiectului ca investiție strategică în securitate cibernetică și inteligență artificială, sugerând că explicațiile oficiale nu sunt suficiente pentru a justifica valoarea contractului.
„Ne este servită povestea frumoasă a unei platforme LLM de securitate cibernetică. Sună sofisticat, sună a viitor, sună a «suveranitate digitală». În realitate, sub pretextul apărării cibernetice, asistăm la o alocare de fonduri publice pe care, în urmă cu ceva timp, opoziția de ieri o cataloga drept clientelism de stat”, a scris jurnalistul.
El afirmă că Executivul ar trebui să ofere explicații suplimentare privind criteriile care au stat la baza atribuirii proiectului și beneficiile concrete pe care acesta le va aduce.
Contractul care a stârnit controverse
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Digi România ar urma să fie implicată într-un proiect finanțat prin programul european SAFE, mecanism creat pentru consolidarea securității și rezilienței infrastructurilor strategice.
Valoarea contractului, estimată la 196 de milioane de euro, a generat dezbateri în mediul politic și în presă, în special din cauza dimensiunii finanțării și a legăturii dintre companie și una dintre cele mai influente instituții media din România.
Până în acest moment, autoritățile nu au oferit răspunsuri publice la criticile formulate de Dan Andronic.
Controversa privind finanțarea acordată prin programul SAFE este de așteptat să continue în perioada următoare, pe măsură ce vor fi publicate detalii suplimentare despre proiect, criteriile de selecție și obiectivele asumate.
În lipsa unor clarificări oficiale, dezbaterea se mută în spațiul public, unde întrebările privind transparența utilizării fondurilor europene și relația dintre putere, mediul de afaceri și presă rămân de actualitate.
