Un proiect derulat de Serviciul Român de Informații între 2024 și 2026 a pregătit sute de cadre didactice, inspectori și consilieri școlari pentru identificarea elevilor considerați vulnerabili la radicalizare sau la riscul de a comite acte de terorism. O investigație Snoop ridică însă întrebări privind transparența programului, conținutul cursurilor și modul în care informațiile au fost transmise către școli și părinți.
Serviciul Român de Informații a încheiat în iunie 2026 proiectul Previsio, un program finanțat în mare parte din fonduri europene, prin care au fost formate persoane din sistemul de educație și din structurile Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea radicalizării în rândul tinerilor.
Potrivit datelor publicate de SRI și citate într-o investigație realizată de Snoop, programul a avut o valoare de aproape 5 milioane de lei și a inclus instruirea a 1.500 de persoane. Dintre acestea, 1.180 au fost cadre didactice, inspectori și consilieri școlari, iar alte 320 au provenit din Ministerul Afacerilor Interne.
Investigația, realizată pe baza răspunsurilor primite de la inspectoratele școlare și a discuțiilor cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari, scoate la iveală diferențe importante între informațiile comunicate de instituții și ceea ce au înțeles participanții despre rolul lor.
Cât a costat proiectul Previsio
Proiectul Previsio s-a desfășurat în perioada iunie 2024 – iunie 2026 și a avut un buget total de 4.973.146 de lei, cu TVA.
Finanțarea a fost asigurată astfel:
● 4.475.831,40 lei – finanțare europeană nerambursabilă;
● 497.314,60 lei – cofinanțare de la bugetul de stat.
Obiectivul programului a fost formarea unor persoane capabile să recunoască situațiile în care un elev ar putea prezenta semne de vulnerabilitate la radicalizare sau ar putea ajunge să comită acte de violență ori terorism.
Problema semnalată de investigația Snoop este că publicul nu are acces la informațiile esențiale despre modul în care această evaluare ar trebui făcută.
Ce au învățat, de fapt, profesorii?
Una dintre principalele necunoscute rămâne conținutul concret al cursurilor.
Snoop a solicitat tuturor inspectoratelor școlare informații despre competențele dobândite de cadrele didactice participante. Răspunsurile primite au fost diferite și, în unele cazuri, contradictorii.
Unele inspectorate au menționat colaborarea dintre școli, poliție și structurile de securitate. Altele au indicat explicit raportarea unor situații către SRI, MAI și Ministerul Educației. În alte răspunsuri au apărut formulări mai generale, precum dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor.
Această lipsă de uniformitate ridică o întrebare esențială: care sunt criteriile concrete prin care un profesor poate identifica un elev aflat în risc de radicalizare?
Conținutul integral al cursurilor și metodologia exactă folosită pentru evaluarea riscului nu sunt disponibile public.
SRI și inspectoratele transmit mesaje diferite
O altă discrepanță identificată în investigație privește modul în care ar trebui procedat atunci când un profesor consideră că un elev este expus unui asemenea risc.
Potrivit SRI, într-o astfel de situație profesorii ar trebui să apeleze la consilierii școlari, la responsabilii din DGASPC și la poliție. În răspunsul transmis Snoop, serviciul nu indică o procedură prin care cadrul didactic să raporteze direct către SRI.
În schimb, mai mulți profesori intervievați au afirmat că, într-o situație considerată gravă, ar lua în calcul contactarea directă a serviciului de informații.
Unele inspectorate au inclus, de asemenea, „raportarea la SRI” printre competențele pe care profesorii le-ar fi dobândit în urma cursurilor.
Diferența dintre procedura comunicată oficial și percepția participanților este una dintre principalele probleme de transparență evidențiate de investigație.
Ce școli au avut profesori la cursuri?
O altă solicitare adresată inspectoratelor a vizat identificarea școlilor din care proveneau cadrele didactice participante.
Și aici răspunsurile au fost neuniforme.
Inspectoratul Școlar Județean Dolj a refuzat să ofere informațiile, invocând riscul identificării persoanelor fizice. Inspectoratul Școlar al Municipiului București a redirecționat solicitarea către SRI, indicând serviciul drept organizator al programului.
În plus, inspectoratele din Cluj, Galați, Gorj, Neamț și Teleorman au transmis că nu dețin informații despre ceea ce au învățat cadrele didactice la cursurile Previsio, deși acestea fuseseră recomandate profesorilor din subordine.
Situația este cu atât mai relevantă cu cât proiectul a implicat direct sistemul de educație, iar formarea profesorilor a fost una dintre componentele centrale ale programului.
Părinții și elevii au fost informați?
Investigația Snoop arată și o comunicare limitată la nivelul comunităților școlare.
Majoritatea profesorilor intervievați nu le-au comunicat elevilor sau părinților că au participat la un curs organizat de SRI. Unii dintre aceștia au discutat, în schimb, teme conexe, precum siguranța online.
Întrebat dacă părinții și elevii ar trebui informați explicit despre participarea profesorilor la astfel de cursuri, Ministerul Educației a indicat promovarea proiectului în mass-media și distribuirea unor broșuri.
Nu a rezultat însă o confirmare privind existența unei proceduri prin care părinții și elevii din școlile participante să fie informați direct despre program.
Informații clasificate și răspunsuri lipsă
Investigația a întâmpinat dificultăți și în obținerea unor informații de la instituțiile implicate.
Întrebările adresate Ministerului Educației privind discuțiile purtate cu SRI înaintea încheierii parteneriatului au primit drept răspuns faptul că procesul de consultare interinstituțională intră în categoria informațiilor clasificate.
Nici toți responsabilii politici vizați de întrebări nu au oferit un punct de vedere. Foștii miniștri ai Educației aflați în funcție în perioada de început a proiectului, Ligia Deca și Daniel David, nu au răspuns solicitărilor Snoop, iar Daniel David a declarat că nu cunoaște proiectul.
Nici Ministerul Afacerilor Interne nu a răspuns integral întrebărilor privind cadrele participante și finanțarea proiectului.
Raportul proiectului nu fusese transmis la momentul solicitării
Un alt punct controversat îl reprezintă raportul final al proiectului.
Snoop a solicitat Ministerului Afacerilor Interne documentul, având în vedere că finanțarea europeană a fost acordată prin Programul Național Securitate Internă, program gestionat de MAI.
Ministerul nu a transmis raportul solicitat, dar a precizat că indicatorii proiectului au fost îndepliniți integral.
În același timp, informațiile obținute de Snoop de la SRI indicau că, la aproximativ o lună de la încheierea proiectului, raportul nu fusese încă transmis ministerului.
Previsio 2: proiectul continuă până în 2027
Programul nu s-a încheiat însă odată cu prima etapă.
SRI derulează și Previsio 2, proiect intitulat „Prevenirea radicalizării în rândul tinerilor și în mediile vulnerabile”.
Contractul are o perioadă de implementare de 18 luni, din februarie 2026 până în august 2027, și o valoare totală de 2.224.209 lei cu TVA. Finanțarea europeană nerambursabilă reprezintă 2.001.788,10 lei.
Față de prima etapă, proiectul are un partener suplimentar – Administrația Națională a Penitenciarelor – iar grupul țintă este extins. Sunt prevăzute cursuri pentru 670 de persoane, inclusiv reprezentanți ai sistemului penitenciar.
Potrivit investigației, promovarea publică a celei de-a doua etape s-a intensificat în martie 2026, în perioada în care Snoop începuse să solicite informații despre rezultatele primei faze.
Întrebările rămân deschise
Cazul Previsio ridică o problemă mai largă decât simpla existență a unui program de prevenire a radicalizării în școli.
Identificarea timpurie a unor comportamente care pot indica un risc real de violență poate avea un rol important în prevenirea unor incidente grave. În același timp, implicarea unor servicii de informații în formarea personalului din educație presupune reguli clare, criterii verificabile și o comunicare transparentă cu instituțiile școlare și familiile.
Investigația Snoop arată că, în cazul Previsio, informațiile publice despre conținutul cursurilor, criteriile de identificare a riscului, școlile participante și procedurile de raportare sunt incomplete sau diferă de la o instituție la alta.
Ce spune Comisia Europeană despre proiectele similare
Întrebată dacă au mai existat proiecte finanțate prin același program în care un serviciu de informații să fie beneficiar și să desfășoare activități în școli, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns punctual.
Comisia a precizat că responsabilitatea pentru selectarea beneficiarilor revine autorităților naționale de management, în acest caz Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit investigației Snoop, din cele 123 de proiecte finanțate direct de Comisia Europeană prin același program, nu a fost identificat un alt proiect coordonat de un serviciu de informații.
Pentru Previsio și continuarea sa, Previsio 2, rămâne astfel esențială întrebarea privind echilibrul dintre necesitatea prevenirii radicalizării și obligația instituțiilor publice de a explica transparent cum sunt instruiți profesorii să identifice un posibil risc și ce se întâmplă ulterior cu informațiile despre elevi.
