O investigație de presă ridică semne de întrebare privind modul în care au fost distribuite finanțările culturale prin Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara.
Aproximativ 195 de milioane de lei din bugetul Timișoarei au fost alocați în ultimii cinci ani prin Centrul de Proiecte, instituția care finanțează programe culturale și civice. Potrivit unei investigații publicate de PRESSALERT, o parte semnificativă a fondurilor ar fi ajuns în mod repetat la un grup restrâns de organizații și persoane conectate între ele prin colaborări profesionale, proiecte comune sau relații cu administrația locală, condusă de Dominic Fritz.
Materialul jurnalistic susține că, analizând beneficiarii finanțărilor, apar în mod constant aceleași organizații și nume, conturând ceea ce autorii descriu drept un ecosistem influent construit în jurul fondurilor publice destinate culturii.
Bugetul Centrului de Proiecte a crescut semnificativ
Conform datelor prezentate în investigație, bugetul Centrului de Proiecte a crescut de la 12,37 milioane de lei în 2021 la aproape 70 de milioane de lei în 2023, anul în care Timișoara a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Ulterior, instituția a beneficiat de alocări de 39,41 milioane de lei în 2024 și 37,54 milioane de lei în 2025. În total, în perioada administrației conduse de Dominic Fritz, suma gestionată de Centrul de Proiecte a ajuns la aproximativ 195 de milioane de lei.
Trei organizații au primit cele mai mari finanțări
Potrivit investigației, cel mai mare beneficiar al finanțărilor a fost Fundația Art Encounters, care ar fi primit peste 7,6 milioane de lei pentru organizarea de bienale, expoziții, programe educaționale și proiecte internaționale.
Pe locul al doilea se află Ordinul Arhitecților din România – Filiala Timiș și platforma Bienala Timișoreană de Arhitectură (BETA), cu finanțări totale de peste 7 milioane de lei.
Podiumul este completat de Asociația Prin Banat, organizație care activează în domeniul patrimoniului și turismului cultural, cu finanțări de peste 5,1 milioane de lei pentru proiecte desfășurate în ultimii ani.
Investigația vorbește despre o rețea de influență
Autorii materialului susțin că există numeroase legături între beneficiarii fondurilor, mediul universitar, organizațiile profesionale și administrația locală.
Printre exemplele prezentate se numără cazul Alexandrei Trofin, fost coordonator al platformei BETA și vicepreședinte al Ordinului Arhitecților Timiș, care a devenit ulterior consilier personal al primarului Dominic Fritz pe teme de patrimoniu și spațiu public.
De asemenea, investigația amintește cazul lui Răzvan Negrișanu, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților Timiș, aflat într-un litigiu legat de o decizie a Agenției Naționale de Integritate privind un presupus conflict de interese. Dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În material este menționată și Loredana Gaiță, arhitect și coordonator al mai multor proiecte culturale finanțate public, care este soția viceprimarului Ruben Lațcău. Jurnaliștii susțin că suprapunerea unor roluri profesionale și instituționale ridică întrebări care necesită clarificări publice.
Cum ar funcționa mecanismul descris de investigație
PRESSALERT susține că mecanismul ar avea la bază patru etape principale: finanțarea repetată a acelorași organizații, consolidarea unor rețele de influență între beneficiari, transferul unor persoane din mediul proiectelor finanțate către administrația publică și, în final, validarea politicilor administrației de către structuri care au beneficiat anterior de finanțări.
Autorii investigației descriu fenomenul drept o „captură soft”, argumentând că problema principală nu este neapărat existența unor ilegalități demonstrate, ci lipsa unei transparențe complete privind traseul banilor publici, criteriile de evaluare și persoanele implicate în procesul de finanțare.
Până în prezent, nu există concluzii oficiale ale unor instituții de control care să constate nereguli în modul de acordare a finanțărilor prin Centrul de Proiecte. Totuși, investigația readuce în dezbaterea publică modul în care sunt distribuite fondurile destinate sectorului cultural și relațiile dintre beneficiarii acestora și administrația locală.
