An de an, începutul școlii în România aduce în discuție aceleași probleme sistemice care afectează educația națională: infrastructura precară, lipsa resurselor, criza profesorilor și subfinanțarea cronică. Deși programul „România Educată”, lansat cu scopul de a aduce o reformă profundă în sistemul de învățământ, promitea soluții concrete pentru aceste provocări, implementarea sa a fost în mare parte un eșec, lăsând multe dintre probleme nerezolvate.

Infrastructura școlară: O criză nerezolvată

Starea clădirilor școlare rămâne una dintre cele mai acute probleme din educația românească. Multe școli, în special în mediul rural, funcționează în clădiri vechi și nesigure, iar condițiile igienico-sanitare sunt adesea inadecvate. Lipsa toaletelor funcționale, problemele de încălzire și sălile de clasă suprapopulate sunt probleme cronice.

Programul „România Educată” a avut ca unul dintre obiectivele sale modernizarea infrastructurii școlare, însă fondurile alocate au fost insuficiente, iar implementarea măsurilor a întârziat. În multe cazuri, modernizarea nu s-a concretizat, lăsând școlile fără resursele necesare pentru a asigura un mediu educațional adecvat.

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Lipsa manualelor și materialelor didactice

O altă problemă recurentă este lipsa manualelor școlare la începutul fiecărui an. Mulți elevi încep cursurile fără materialele necesare, iar profesorii sunt obligați să improvizeze. Deși programul lui Klaus Iohannis propunea digitalizarea manualelor și a resurselor educaționale, pentru a facilita accesul tuturor elevilor la informații actualizate, această tranziție a fost aproape inexistentă. În multe școli, accesul la tehnologie este limitat, iar rețelele de internet nu sunt suficient de dezvoltate pentru a susține educația digitală.

Criza cadrelor didactice

Lipsa profesorilor calificați rămâne o problemă gravă, mai ales în mediul rural, unde există un deficit constant de cadre didactice. Profesorii se confruntă cu salarii mici, condiții de muncă dificile și o birocrație excesivă, care îi demotivează și îi îndepărtează de meserie. „România Educată” promitea creșterea calității formării și salarizării profesorilor, însă acest obiectiv nu a fost atins.

Multe dintre reformele propuse au rămas doar pe hârtie, iar deficitul de personal didactic bine pregătit continuă să afecteze calitatea educației. Încercările de a atrage noi cadre didactice în sistem sau de a sprijini formarea profesională au fost insuficiente și prost gestionate.

Digitalizarea și educația online

Pandemia a scos la lumină necesitatea urgentă a digitalizării educației, dar și inegalitățile profunde din sistem. Deși „România Educată” a prevăzut o tranziție către educația digitală, realitatea este că multe școli din România nu sunt echipate cu tehnologia necesară pentru a implementa acest model. Elevii din zonele defavorizate nu au acces la echipamente digitale sau la internet, iar profesorii nu au beneficiat de formare adecvată pentru predarea online.

Acest eșec a accentuat inegalitățile dintre mediul rural și cel urban, lăsând mulți elevi în urmă și subliniind incapacitatea sistemului de a se adapta rapid la noile provocări.

Subfinanțare și birocrație

„România Educată” a promis o creștere a finanțării pentru educație, dar bugetul alocat a fost departe de a acoperi nevoile reale ale sistemului. Subfinanțarea cronică a dus la întârzieri în implementarea reformelor, iar birocrația excesivă a blocat multe inițiative bune. În loc să rezolve problemele structurale, programul a adus mai multă confuzie și incertitudine în rândul elevilor, profesorilor și părinților.

Un program ambițios, dar nerealizat

Programul „România Educată” a fost lansat cu ambiția de a moderniza și reforma învățământul românesc, dar implementarea sa a fost un eșec major. Problemele structurale – infrastructura precară, lipsa resurselor, criza profesorilor și digitalizarea ineficientă – continuă să afecteze sistemul educațional.

În loc să aducă soluțiile promise, „România Educată” a rămas un proiect incomplet, iar elevii și profesorii continuă să sufere din cauza unor politici incoerente și a unei subfinanțări cronice. Urgența unei reforme reale și bine gestionate este mai mare ca niciodată pentru a asigura un viitor mai bun pentru generațiile care vin.

Citește și…

Accident cu 5 victime pe Șoseaua Colentina din Capitală

Pieton accidentat grav când traversa pe roşu în Capitală (VIDEO)

Top 5 mașini electrice în 2025

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous post Accident cu 5 victime pe Șoseaua Colentina din Capitală
Next post Camion păzit cu pistoale mitralieră după un accident în Bihor